Companiile din Europa Centrală și de Est, în cursă contra cronometru pentru securitatea cibernetică până în 2027

Securitatea cibernetică, ignorată în sălile consiliilor?

Companiile din Europa Centrală și de Est (CEE) investesc tot mai mult în protecția digitală, însă rămân în urma mediei globale la capitolele esențiale: guvernanță și reziliență. Potrivit celei mai recente ediții a raportului PwC Global Digital Trust Insights, doar 24% dintre managerii din regiune admit că amenințările cibernetice sunt o temă recurentă în ședințele consiliilor de administrație, în timp ce la nivel mondial acest procentaj urcă la 47%.

Deși 74% dintre organizațiile locale plănuiesc să majoreze bugetele pentru securitate până la finalul anului 2027, entuziasmul este mai temperat decât cel global (84%). Mai mult, un semnal de alarmă vine din zona celor 11% dintre companiile locale care prevăd tăieri de bugete, comparativ cu doar 4% la nivel mondial.

Robert Gîrdoc, liderul echipei PwC din România, subliniază problema de fond: „Organizațiile alocă resurse, dar distanța față de media mondială se vede la nivelul conducerii. Când riscurile digitale ajung rar pe agenda board-ului, investițiile devin reactive, iar planurile de continuitate rămân doar pe hârtie. Protecția digitală trebuie să fie o competență strategică, nu doar o cheltuială bifată.”

Divergențele devin și mai evidente când vorbim despre gestionarea crizelor. Doar 22% dintre organizațiile din regiune au planuri de continuitate operațională bine puse la punct pentru atacuri cibernetice, față de 39% la nivel global.

Suntem pregătiți pentru ce e mai rău?

Majoritatea se bazează pe improvizații sau proiecte aflate încă în fază incipientă.

Mai mult, regiunea noastră punctează sub media globală în toate cele șapte capitole de gestionare a datelor, de la clasificare până la controlul ciclului de viață.

„Contextul geopolitic actual forțează nota și influențează direct prioritățile de cheltuieli. Companiile din zonă se concentrează acum pe asigurări digitale, reacție la incidente și managementul crizelor. Dacă la nivel global protecția datelor este prioritatea zero, aici, modernizarea infrastructurii digitale înghite cea mai mare parte a bugetelor”, explică Robert Gîrdoc.

La fel ca în restul lumii, atacurile care vizează sistemele de inteligență artificială reprezintă cea mai mare temere pentru managerii din CEE. Totuși, încrederea în AI ca scut defensiv este scăzută: doar 11% dintre liderii locali ar lăsa agenții AI să acționeze autonom, fără supraveghere umană — adică jumătate față de media globală de 22%.

Preferința rămâne pentru modelul „omul validează, AI-ul propune”.

Inteligența artificială: aliat sau vulnerabilitate?

Principalele piedici sunt lipsa de încredere în tehnologie și deficitul de specialiști capabili să guverneze aceste sisteme (o problemă reclamată de 46% dintre respondenți).

Inteligența artificială schimbă regulile jocului pentru ambele tabere.

Atacatorii o folosesc deja pentru a lovi mai rapid, iar noi trebuie să ținem pasul. Prudența este firească, dar amânarea nu este o soluție. Avem nevoie de oameni pregătiți, reguli clare și testare continuă pentru a transforma AI-ul într-un aliat veritabil, conchide Gîrdoc.

Studiul PwC a analizat opiniile a 3.934 de directori din 71 de țări, dintre care 156 provin din zona Europei Centrale și de Est.