Companiile mici primesc acces la tehnologii avansate prin noul centru de inteligență artificială

Ce eveniment a marcat lansarea proiectului RO AI Factory?

RO AI Factory își propune să elimine obstacolele care stau în calea accesului companiilor și al cercetătorilor români la capacități de procesare avansate, esențiale pentru crearea aplicațiilor de inteligență artificială. Acest obiectiv vizează în mod specific start-up-urile și sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, facilitându-le disponibilitatea resurselor necesare. Entitatea care găzduiește această inițiativă este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), care joacă un rol central în structura proiectului.

Adrian-Victor Vevera, șeful institutului gazdă, a subliniat importanța transformării României dintr-un simplu consumator de tehnologii într-un producător activ. În cadrul întâlnirii de pornire a proiectului, el a explicat că țara dispune de talente și echipe capabile să creeze soluții inovatoare, dar acestea au nevoie de infrastructură corespunzătoare pentru a-și materializa ideile.

Prin intermediul RO AI Factory, se oferă nu doar putere de calcul, ci și asistență din partea unor experți specializați.

Scopul final este ca această bază tehnică să fie exploatată eficient, inclusiv de către firmele de dimensiuni reduse, astfel încât rezultatele cercetării să se traducă în beneficii concrete atât pentru industrie, cât și pentru administrația publică.

Evenimentul de lansare, care s-a desfășurat sub denumirea „RO AI Factory Kick-off Meeting: Building Romania’s AI Ecosystem”, a avut loc luni, 5 octombrie 2026, în spațiile institutului din capitală, conform comunicatului oficial emis de ICI București. La această reuniune au participat partenerii din consorțiu, alături de reprezentanți ai unor instituții naționale și europene, care au analizat modalitățile de implementare a proiectului și modul în care acesta se va integra în rețeaua europeană a factoriilor de inteligență artificială, o infrastructură dedicată serviciilor și tehnologiilor AI.

Paleta de servicii destinată viitorilor utilizatori este diversificată și include accesul la resurse de calcul pentru construirea și testarea algoritmilor, instrumente dedicate dezvoltării modelelor de inteligență artificială, suport tehnic direct oferit de specialiști, precum și programe educaționale pentru utilizatori. Publicul țintă este format din echipe de cercetare, universități, start-up-uri, IMM-uri și instituții publice.

Toate aceste categorii vor avea posibilitatea de a utiliza resursele alocate în fiecare etapă a ciclului de viață al soluțiilor AI: de la dezvoltare, trecând prin testare, până la validarea finală.

Care sunt cei cinci piloni fundamentali ai activității?

Activitatea centralizată a proiectului se concentrează pe cinci piloni fundamentali: industria și producția, securitatea cibernetică, științele vieții, serviciile publice digitale și sistemele autonome.

Pe parcursul ședinței de lucru, partenerii au pus accent pe coordonarea generală a proiectului, pe organizarea fluxurilor de servicii pentru clienți și pe asigurarea unui acces securizat la date.

Dezbaterile au acoperit și aspectele legate de dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale, structurarea programelor de formare, amenajarea spațiilor de colaborare și stabilirea legăturilor cu diverse inițiative la nivel național și european.

Transiția de la faza de propunere la cea de implementare a fost subiectul unei intervenții susținute de Mihnea Moisescu, reprezentând Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București. Victor Negrescu, care deține funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, a analizat poziția României în cadrul ecosistemului european de inteligență artificială. Din perspectiva națională, Daniel Surdu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cercetare, a conturat direcțiile privind cercetarea, inteligența artificială și calculul de înaltă performanță.

În cadrul sesiunii dedicate componentei europene, au participat online Christos Datsikas, manager de program pentru infrastructură, și Georgiana Glodeanu-Bosancian, responsabilă cu aspectele financiare.

Ambii reprezentau Întreprinderea comună europeană pentru calculul de înaltă performanță (EuroHPC JU). Această colaborare subliniază importanța integrării infrastructurii locale într-un cadru larg de cooperare internațională, garantând astfel accesul la standarde și resurse la nivel înalt.

Proiectul nu doar că pune accent pe tehnologie, ci și pe comunitate și educație, asigurând că beneficiarii au toate instrumentele necesare pentru a concura în piața globală a inteligenței artificiale.