Jumătate dintre firmele din România așteaptă sprijin public pentru a investi în inteligență artificială

Este fragmentarea călătoriei clientului vizibilă în beauty?

Firmelor românești le este necesar sprijinul statal pentru a-și concretiza planurile de investiții în domeniul inteligenței artificiale, conform concluziilor unei analize realizate de The Edge Institute. Datele furnizate de Robert Berza, directorul executiv al instituției respective, indică faptul că peste 50% dintre companiile supuse studiului se așteaptă ca autoritățile publice să intervină cu forme de asistență financiară sau structurală în sectorul AI.

Deși expertul subliniază importanța ca mediul privat să își dezvolte simultan propriile strategii de investiții, dependența de factorul extern rămâne un trend dominant.

Această situație se desfășoară pe fondul unor provocări majore legate de accesul la capital și al presiunii crescânde asupra rentabilității operaționale, care constituie bariere semnificative pentru accelerarea adopției tehnologiilor avansate.

Contextul acestor discuții a fost oferit de evenimentul InnVolve 2026, organizat de Innobyte, o entitate majoră din peisajul românesc specializată în soluții și servicii pentru comerțul electronic. Reuniunea a adus împreună conducători de afaceri, experți în retail, specialiști în tehnologie și investitori, pentru a explora modul în care automatizarea se transformă în productivitate reală.

Temele centrale au inclus costurile implementării, mecanismele de finanțare și capacitatea organizațiilor de a integra inteligența artificială în modelele lor funcționale.

Conversațiile au evidențiat o tranziție critică: deciziile strategice nu mai sunt dictate exclusiv de aspectele tehnice, ci de variabilele financiare (P&L), structura operațională, forța de muncă și abilitatea de a prioritiza cheltuielile.

Printre personalitățile care au contribuit la dialog se numără Sergiu Neguț de la FintechOS, dr. Carlos Davidovich, specialist în neuromanagement, Radu Georgescu de la Gecad Ventures, Marius Ghenea din cadrul Catalyst Romania, Ioanna Christopoulou de la L’Oréal, Elena Gheorghe de la PayU, Robert Berza de la The Edge Institute (fostul Fashion Days), Marius Petrache de la Marcoser, Tudor Manea de la eMAG și Alexandru Chiriac de la Auchan.

Diversitatea perspectivelor a permis o analiză aprofundată a impactului tehnologic asupra industriei locale.

În ceea ce privește evoluția metodelor de plată, Elena Gheorghe de la PayU a oferit date revelatoare despre preferințele consumatorilor români. Deși plata în numerar menține poziția de metodă predominantă, cota acesteia a înregistrat o scădere față de nivelurile de circa 65% înregistrate în anii precedenți.

Reprezentanta companiei a precizat că proporția actuală se situează în intervalul de 55–60%. Simultan, se observă o migrație progresivă către portofelele electronice (wallet-uri) și opțiunile de plată în rate.

Există un contrast esențial pentru retaileri?

Industria explorează, de asemenea, conceptul de „agentic commerce”, unde utilizatorii sunt dispuși să utilizeze algoritmi AI pentru a accelera procesul de căutare a produselor și chiar pentru a delega anumite etape ale tranzacției.

Totuși, consumatorii doresc să păstreze controlul asupra momentului final al autentificării. Din punct de vedere tehnic, astfel de fluxuri nu mai sunt considerate futuriste, însă comportamentul actual sugerează o adopție treptată.

Pentru retaileri, există un contrast esențial: existența unei tehnologii nu garantează automat acceptarea ei de către clienți.

Fragmentarea călătoriei clientului este un fenomen vizibil și în sectorul beauty, unde Ioanna Christopoulou de la L’Oréal a prezentat rezultatele unui studiu intern. Acesta arată că un consumator mediu este expus la 6,1 puncte de contact distincte într-o singură zi înainte de a lua o decizie de achiziție. Se anticipatează ca acest număr să crească pe măsură ce rețelele sociale, platformele de marketplace și instrumentele bazate pe inteligență artificială vor juca un rol central în descoperirea produselor.

Provocarea pentru branduri nu constă în prezența omniprezentă, ci în identificarea punctelor de contact relevante și definirea rolului specific al fiecăruia. Christopoulou a atras atenția asupra riscului de a se concentra excesiv pe indicatorii de vânzări pe termen scurt. Ea a afirmat că, deși volumul total al comenzilor (GMV) este crucial, acesta poate deveni periculos dacă este analizat izolat.

Traficul plătit, reducerile de preț și campaniile promoționale pot stimula vânzările imediate, dar evaluarea unui canal trebuie să integreze și profitabilitatea, rata de retenție, valoarea pe termen lung a clientului și incrementalitatea, adică capacitatea de a aduce volum nou de afaceri, nu doar de a redistribui vânzările existente. În cadrul social commerce, au fost identificate trei piloni esențiali: viteza de reacție, relevanța conținutului și construirea încrederii. Brandurile trebuie să fie agile în intrarea în conversațiile culturale actuale, fără a eroda capitalul de încredere acumulat în timp.

Perspectiva neuroștiinței a fost adusă de dr.

Carlos Davidovich, expert în neuromanagement, care a analizat comportamentul consumatorului dintr-un unghiul biologic.

Conform explicațiilor sale, creierul uman necesită aproximativ 50 de milisecunde pentru a emite un verdict preliminar asupra unui site web, hotărând dacă vizitatorul va rămâne sau va pleca.

Această reacție inițială este dictată predominant de elementele vizuale, înainte ca utilizatorul să aibă timp să proceseze informațiile textuale. Prin urmare, succesul conversiei nu depinde doar de estetică, ci de o înțelegere profundă a modului în care percepția rapidă influențează decizia de cumpărare.