Proiect european de 11,7 milioane euro pentru infrastructura de inteligență artificială din Cluj

Clujul devine hub AI cu 11,7 milioane de euro?

Clujul se pregătește să devină un hub major pentru tehnologia avansată, beneficiind de o finanțare europeană substanțială destinată construirii unei infrastructuri dedicate inteligenței artificiale. Valoarea totală a acestui demers este estimată la aproximativ 11,7 milioane de euro, sumă care va fi alocată prin intermediul Programului Regional Nord-Vest 2021-2027.

Inițiativa este coordonată de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), care lucrează în strânsă colaborare cu un consorțiu format din 17 companii partenere.

Obiectivul principal al proiectului, încadrat în Prioritatea 1 – „O regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice”, este crearea unei facilități integrate pentru cercetare și inovare în domeniul AI.

Filosofia care stă la baza acestei investiții pune accent pe sinergia dintre lumea academică și cea economică. Conform declarațiilor transmise de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, esența proiectului rezidă în parteneriatul direct dintre activitatea de cercetare și nevoile concrete ale pieței. Rolul universității este cel de furnizor al infrastructurii fizice, al expertizei științifice, al metodelor de lucru și al coordonării tehnice generale. În schimb, cele 17 întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) implicate aduc în masă date reale, provocări specifice sectorului lor de activitate și situații practice din economia locală.

Aceste firme nu sunt simple observatoare, ci participă activ la etapele de proiectare, testare și pilotare a soluțiilor generate.

Cum transformă Clujul 11,7 milioane de euro în un hub AI?

Astfel, procesul de transfer tehnologic nu mai așteaptă finalizarea completă a cercetării, ci începe din faza inițială, permițând o integrare mai rapidă a rezultatelor în practica industrială.

Aplicabilitatea acestui model este ilustrată printr-un exemplu concret descris în comunicatul oficial.

O firmă industrială se poate prezenta cu o problemă specifică, un volum de date care necesită procesare sau un flux de lucru pe care intenționează să-l automatizeze.

Alternativ, poate aduce un prototip care necesită validare. Cercetătorii au la dispoziție infrastructura denumită ICIA pentru a dezvolta și a verifica soluțiile propuse.

Beneficiul pentru companie este unul temporal și financiar: aceasta află mult mai rapid dacă soluția funcționează corect și dacă este viabilă din punct de vedere comercial pentru a fi transformată într-un produs final sau într-un pilot extins.

Componenta hardware a noii infrastructuri este remarcabilă prin dimensiunile sale. Inima sistemului o vor constitui opt noduri de calcul de înaltă performanță, cunoscute sub acronimul HPC (High-Performance Computing). Aceste unități sunt esențiale pentru executarea sarcilor complexe care depășesc capacitatea calculatoarelor obișnuite. Alături de ele, sistemul include o infrastructură robustă de stocare și orchestrare, precum și 88 de stații de lucru specializate exclusiv pentru sarcini de inteligență artificială.

Clujul va deveni hub major pentru AI cu 11,7 milioane de euro?

Pentru a susține colaborarea între echipe, se vor adăuga 16 laptopuri destinate cercetării collaborative, iar toate aceste resurse vor fi interconectate printr-o rețea de mare viteză, asigurând fluxul eficient al datelor între laboratoare și centrele de procesare.

Capacitatea de calcul disponibilă va permite cercetătorilor și partenerilor industriali să antreneze și să calibreze modele AI de complexitate ridicată. De asemenea, vor putea rula simulări elaborate, să dezvolte agenți autonomi sau să creeze așa-numiții „gemeni digitali”.

Aceștia reprezintă replici virtuale ale produselor, echipamentelor sau proceselor fizice, oferind un mediu sigur în care se pot testa diverse scenarii fără riscuri materiale. Pentru o întreprindere mică sau medie, achiziția individuală a unor astfel de resurse ar fi adesea o barieră financiară insurmontabilă.

Prin intermediul platformei ICIA, costurile mari ale infrastructurii sunt asumate o singură dată, iar utilitatea acesteia este distribuită unui ecosistem larg de utilizatori, atât din mediul academic, cât și din cel corporate, prin sisteme comune de rezervare și acces.

Termenul limită pentru finalizarea tuturor lucrărilor și punerea în funcțiune a infrastructurii este stabilit la data de 31 decembrie 2029. Până atunci, se așteaptă ca toate componentele să fie instalate, testate și integrate în funcționarea normală a universității și a partenerilor săi.