România, prima în UE la viteză de internet, dar subutilizează avantajele Cloud-ului

Ce servicii cuprinde indicatorul Eurostat?

România se poziționează în fruntea Uniunii Europene în ceea ce privește infrastructura de conectivitate, având cea mai extinsă acoperire cu rețele de fibră optică, o situație valabilă și pentru zonele rurale. Totuși, acest primat tehnic nu se traduce automat într-o utilizare optimă a tehnologiilor în cloud. Conform statisticilor Eurostat pentru anul 2025, doar 24,9% din firmele românești cu o echipă de cel puțin zece angajați achiziționează servicii de cloud plătite. La nivel de Uniune Europeană, această cifră ajunge la 52,7%, iar în țări precum Finlanda, proporția se apropie de 80%.

Decalajul este semnificativ într-un mediu comercial în care competitivitatea depinde tot mai mult de tehnologie. Sistemele informatice susțin procese esențiale, cum ar fi vânzările, relația cu clienții, producția, logistica și operațiunile financiare. Simultan, companiile se confruntă cu volume de date în creștere, amenințări cibernetice și necesitatea de a răspunde rapid la schimbările de piață. Silviu Dumitru, director comercial la GTS Telecom, subliniază că adoptarea cloud-ului nu este doar o simplă mutare de aplicații de pe serverele proprii către un furnizor extern.

Este o decizie strategică care influențează modul în care o organizație investește în tehnologie, optimizează resursele și garantează continuitatea activității.

Datele Eurostat evidențiază o tendință de creștere a adoptării cloud-ului în România, care a urcat de la 18,4% în 2023 la 24,9% în 2025. Cu toate acestea, distanța față de media europeană rămâne mare.

Această evoluție este vizibilă și în dinamica dintre furnizorii de servicii IT și companiile locale.

Observăm un interes crescut din partea firmelor pentru migrarea integrală a infrastructurii IT în cloud sau pentru externalizarea anumitor componente.

Adesea, tranziția începe treptat, prin mutarea unei singure aplicații sau servicii, iar beneficiile obținute încurajează apoi extinderea către alte părți ale infrastructurii, explică Dumitru.

Indicatorul Eurostat cuprinde diverse servicii, precum găzduirea aplicațiilor, stocarea datelor, e-mailul sau programele de business accesate online.

Acest lucru înseamnă că nu toate firmele care folosesc cloud-ul au abandonat complet serverele proprii, iar utilizarea unui astfel de serviciu nu echivalează automat cu modernizarea întregii infrastructuri.

Totuși, datele arată că multe companii românești recurg mai puțin la tehnologii cloud decât cele din alte state europene.

Comisia Europeană a semnalat în rapoartele sale privind digitalizarea României nivelul scăzut de adoptare a tehnologiilor avansate în mediul de afaceri și a subliniat necesitatea accelerării acestui proces.

Presiunea pentru modernizare provine și din alte direcții. Implementarea Directivei NIS2 impune cerințe mai stricte de gestionare a riscurilor cibernetice pentru organizațiile vizate, inclusiv în ceea ce privește continuitatea activității și securitatea lanțurilor de aprovizionare.

Pentru firmele care furnizează produse sau servicii către grupuri internaționale, abilitatea de a demonstra protecția sistemelor și a datelor devine crucială în relațiile comerciale.

În paralel, inteligența artificială este integrată tot mai mult în procesele de business, de la analiza datelor și automatizarea activităților repetitive până la interacțiunea cu clienții.

Pe măsură ce aceste aplicații se dezvoltă, crește și cerința pentru o infrastructură IT flexibilă, capabilă să susțină noile cerințe fără investiții masive în echipamente la fiecare etapă.

Unul dintre cele cinci avantaje ale cloud-ului pentru firmele românești este posibilitatea de a adapta resursele IT la ritmul afacerii. Menținerea unei infrastructuri proprii necesită planificare anticipată a capacității de procesare și stocare. Achiziția de servere implică o investiție inițială, iar extinderea infrastructurii cere echipamente suplimentare, timp de instalare și configurare. Într-un mediu cloud, resursele de procesare, memorie și stocare pot fi ajustate în funcție de necesități, în limitele serviciului contractat. O firmă în expansiune poate crește capacitatea fără a cumpăra mereu servere noi. La fel de important, în perioadele de activitate redusă, anumite resurse pot fi diminuate, evitând menținerea unei infrastructuri supradimensionate.

Ce oferte de cloud public oferă GTS Telecom?

Acest aspect este relevant și pentru firmele care trec prin reorganizări sau care trebuie să controleze mai atent cheltuielile.

Prin serviciile sale de cloud public, GTS Telecom oferă acces la resurse virtualizate de procesare și stocare, care pot fi extinse în funcție de cerințele aplicațiilor. Pentru organizațiile care necesită un mediu dedicat, compania oferă și soluții personalizate de Private Cloud. Totuși, flexibilitatea nu elimină necesitatea unei administrări atentă a costurilor. Resursele contractate, dar folosite ineficient, pot genera cheltuieli inutile, motiv pentru care dimensionarea și monitorizarea consumului rămân critice.

Gestionarea unei infrastructuri IT proprii presupune nu doar investiții inițiale semnificative, ci și o planificare atentă a capacității de procesare și stocare.

În contextul geopolitic actual, marcat de conflicte armate, perturbări ale lanțurilor globale de aprovizionare și disponibilitatea limitată a anumitor componente electronice, piața hardware se confruntă cu fluctuații importante de preț și, mai ales, cu termene de livrare tot mai greu de anticipat.

În acest context, cloud-ul devine o alternativă tot mai atractivă, oferind companiilor posibilitatea de a accesa rapid resurse IT, de a-și adapta capacitatea la nevoile reale ale businessului și de a reduce dependența de ciclurile de achiziție și livrare a echipamentelor, menționează Silviu Dumitru.

Capacitatea de a gestiona vârfurile de activitate este un alt beneficiu major. Pentru un magazin online, perioada Black Friday poate însemna trafic de câteva ori mai mare decât într-o zi obișnuită. Campaniile de Crăciun, lansările de produse sau promoțiile pot genera, de asemenea, creșteri bruște ale numărului de utilizatori. Dacă infrastructura nu dispune de suficiente resurse, creșterea traficului poate duce la încărcarea lentă a aplicațiilor, erori sau întreruperi. Pentru un comerciant online, astfel de probleme se pot traduce direct în comenzi pierdute și clienți nemulțumiți. O arhitectură cloud proiectată pentru scalare permite alocarea de capacitate suplimentară în perioadele aglomerate, inclusiv automat, atunci când serviciile și aplicațiile sunt configurate corespunzător.

Companiile își pot astfel pregăti infrastructura pentru perioadele de vârf fără să mențină permanent întreaga capacitate necesară doar câteva zile sau săptămâni pe an.

Extinderea rapidă pe piețe noi și dezvoltarea serviciilor constituie un alt motiv puternic. Deschiderea de operațiuni într-o altă țară, lansarea unei platforme digitale sau integrarea unei companii achiziționate aduc adesea cerințe IT suplimentare.

Infrastructura trebuie extinsă, utilizatorii au nevoie de acces la aplicații, iar datele trebuie administrate în condiții de securitate.

Serviciile de cloud reduc timpul necesar pentru punerea la dispoziție a resurselor IT și permite testarea unor proiecte înainte ca o companie să decidă investiții mai ample.

Acest avantaj devine relevant și pentru firmele care introduc aplicații bazate pe inteligență artificială. Accesul flexibil la resurse de procesare și stocare poate susține dezvoltarea și testarea unor servicii noi, fără achiziția imediată a unei infrastructuri dedicate. Beneficiile depind însă de arhitectura aleasă, de disponibilitatea serviciilor în regiunile geografice relevante și de cerințele privind localizarea și transferul datelor.

Pentru firmele care păstrează anumite aplicații pe infrastructura proprie, dar necesită resurse suplimentare pentru proiecte noi, o soluție hibridă poate reprezenta o alternativă la migrarea integrală.

Accesul la infrastructură și expertiză de securitate este un alt aspect crucial. Atacurile cibernetice reprezintă un risc pentru companii indiferent dacă acestea își găzduiesc sistemele intern sau în cloud. Diferența poate apărea în resursele disponibile pentru prevenirea, identificarea și gestionarea incidentelor. Pentru o firmă cu o echipă IT restrânsă, administrarea actualizărilor, monitorizarea infrastructurii, controlul accesului și protejarea copiilor de siguranță pot deveni dificil de gestionat.

Multe companii au echipe IT foarte competente, dar care trebuie să acopere un număr mare de responsabilități.

În astfel de situații, colaborarea cu un furnizor specializat le permite să beneficieze de infrastructură administrată profesional și de expertiză suplimentară, fără a fi nevoie să dezvolte intern toate aceste competențe.

Astfel, echipele interne se pot concentra pe core business-ul companiei respective și, în final, pot contribui la creșterea profitabilității, în loc să își concentreze eforturile doar spre a oferi stabilitate, concluzionează Dumitru.