StiriBlockchain
Ai

Românii folosesc inteligența artificială acasă, dar companiile locale o ignoră

Georgeta Clinca 26.09.2026

Este situația României îngrijorătoare la nivel european?

Adopția inteligenței artificiale în mediul corporativ din România se află într-o stagnare remarcabilă, în ciuda faptului că populația generală a integrat deja aceste tehnologii în viața de zi cu zi. Conform datelor furnizate de analiza CES AI Institute, o proporție de peste 83% dintre cetățenii români utilizează deja instrumente bazate pe AI, însă doar 15,4% dintre aceștia aplică această tehnologie în contextul profesional.

Această discrepanță subliniază o lacună semnificativă între utilizarea personală și cea instituțională.

Mai mult, 22% dintre angajați recurg în primul rând la asistența inteligenței artificiale atunci când se confruntă cu o problemă profesională nerezolvată, indicând o dependență incipientă.

Totuși, 27% dintre ei conștientizează faptul că natura muncii lor se va transforma, dar rămân nesiguri cu privire la modalitățile prin care se pot pregăti pentru această schimbare.

În acest climat de incertitudine, specialiștii au fost invitați să clarifice direcția de urmat. Mohammed Benzakour, un expert recunoscut în domeniul transformării organizaționale și al implementării AI, a susținut o prezentare la București, concentrându-se asupra modului în care inteligența artificială influențează procesele decizionale și dinamica muncii.

Alături de el, Adrian-Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), a detaliat potențialul RO AI Factory, prima infrastructură națională concepută exclusiv pentru inteligența artificială.

Această facilitate are scopul de a genera oportunități substanțiale atât pentru sectorul privat, cât și pentru ecosistemul academic și de inovare.

Aceste intervenții au avut loc în cadrul dezbaterii intitulate „Human-Led, AI-Enabled: A Necessary Conversation”, o inițiativă a CES AI Institute, desfășurată în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Evenimentul s-a încadrat în programul Festivalului Strada de C’Arte, vizând două aspecte cruciale: gestionarea schimbărilor induse de adoptarea AI în companii și identificarea condițiilor necesare pentru ca România să convertească această tehnologie într-un avantaj competitiv real.

Mohammed Benzakour aduce cu sine o experiență de peste zece ani acumulată la marile companii de tehnologie și consultanță, inclusiv Microsoft, LinkedIn și Deloitte. În această perioadă, a oferit consultanță guvernelor, firmelor private și universităților, axându-se pe integrarea AI și adaptarea forței de muncă la noile cerințe tehnologice. Ocazia i-a permis să prezinte publicului românesc, pentru prima dată, cartea sa „Human-Led, AI-Enabled: A Practical Guide to Thriving in the AI Era”. În această lucrare, el propune o paradigmă în care omul rămâne centrul decizional, AI fiind doar un facilitator.

Ideea centrală este că, deși tehnologia multiplică opțiunile și fluxul de informații, este imperativ ca liderii să definească clar obiectivele, să evalueze riscurile acceptabile și să asume responsabilitatea finală.

Observăm că, în multe organizații, procesul de pregătire a deciziilor s-a accelerat dramatic datorită AI, însă luarea deciziei propriu-zise întârzie, deoarece responsabilitățile nu au fost redistribuite clar. Liderii trebuie să doteze echipele cu competențele și autoritatea necesară pentru a acționa rapid.

În absența acestui cadru, inteligența artificială va genera volume mari de analize, dar nu va modifica fundamental rezultatele obținute, a explicat expertul.

AI-ul a accelerat dramatic luarea deciziilor!

Tema responsabilității umane este, de asemenea, pilona initiativei „Magna Carta AI”, lansată recent la Biblioteca Centrală Universitară, care vizează stabilirea unor principii etice pentru interacțiunea dintre oameni și mașini.

Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, directorul general al BCU „Carol I”, a subliniat importanța menținerii capacității umane de a judeca, de a formula întrebări critice și de a-și asuma consecințele alegerilor, chiar și în era digitală avansată.

Ea a remarcat că, deși AI permite accesul rapid la date și eficiență sporită, elementul uman de supervizare rămâne esențial.

Situația României la nivel european este îngrijorătoare. Datele Eurostat indică faptul că, în 2025, țara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul utilizarea AI în companii.

Doar 5,2% dintre firmele care au cel puțin zece angajați foloseau tehnologii de inteligență artificială, comparativ cu o medie europeană de 20%. Pentru a reduce acest decalaj, Adrian-Victor Vevera a detaliat proiectul RO AI Factory.

Găzduit de ICI București și dezvoltat în parteneriat cu un consorțiu de actori din industrie, acest proiect oferă resurse de calcul, servicii specializate și expertiză cercetătorilor, startup-urilor, companiilor și instituțiilor publice.

Deși implementarea a început deja, punerea în funcțiune completă a infrastructurii este estimată până la finalul anului 2027.

Pentru ca România să prindă ritmul, este vital ca dezvoltatorii și cercetătorii să aibă acces local la soluții AI de testare.

RO AI Factory va furniza această bază, dar succesul va fi măsurat prin proiectele concrete realizate în colaborare între mediul academic, sectorul privat și stat, a afirmat Vevera.

Stâpa nu se limitează doar la implementarea tehnică. Analizele sugerează că o utilizare extinsă a inteligenței artificiale ar putea contribui cu o sumă cumulată de între 30 și 50 de miliarde de euro la produsul intern brut al României până în anul 2040.

Pe lângă impactul economic, piața muncii înregistrează o creștere a cererii pentru abilități specifice AI.

La nivel global, numărul anunțurilor de angajare care solicită astfel de competențe a crescut cu 69%, în timp ce pentru restul posturilor, creșterea a fost de doar 9%.

CES AI Institute, platforma creată de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY, continuă să promoveze înțelegerea și utilizarea eficientă a inteligenței artificiale în activitatea profesională, punând accent pe dialogul necesar dintre tehnologie și factorul uman.

Share:

More stories: