Șapte din zece români folosesc inteligența artificială, dar o și recunosc?

Generații conectate, generații sceptice?

Inteligența artificială a intrat puternic în viața românilor. Un raport publicat marți de agenția MKOR, „AI Adoption Report România 2026”, arată că 70% dintre cetățeni folosesc deja diverse instrumente bazate pe AI.

Cu toate acestea, când vine vorba de recunoașterea unui text scris de un algoritm, lucrurile se complică: 52% dintre participanții la sondaj au dat greș, confundând o scriere automată cu una umană.

Această prăpastie între cât de repede îmbrățișăm tehnologia și cât de greu o deosebim de realitate este piesa de rezistență a studiului.

Felul în care ne raportăm la inteligența artificială depinde în mare măsură de vârstă.

Dacă la polul opus se află generația Baby Boomers, cu o rată de utilizare de doar 39%, lucrurile urcă spectaculos pe măsură ce coborâm în ani: 66% pentru Generația X și 72% în rândul Milenialilor.

Care sunt topul aplicațiilor și testul de sinceritate?

Vârful este atins de tinerii din Generația Z, unde adopția urcă la 89%.

Interesant este că, din totalul celor care folosesc AI în mod curent, marea majoritate, adică 83%, o fac mai degrabă pentru distracție sau în timpul liber. Totuși, un solid 58% recunosc că apelează la aceste instrumente și la job.

La capitolul popularitate, ChatGPT este campion absolut: 98% dintre români au auzit de el. Pe locul al doilea vine Gemini, cunoscut de 79% dintre oameni, urmat la distanță de Claude, cu 37%.

Când vine vorba de utilizarea efectivă în ultimele 30 de zile, ierarhia se păstrează: 86% folosesc ChatGPT, 48% Gemini, 17% Claude și 16% Copilot.

Partea cea mai interesantă a cercetării a fost testul practic.

Unde ne deranjează intervenția algoritmică?

Oamenilor li s-au arătat două texte scurte și au fost puși să ghicească care a fost scris de un om.

Doar 48% au nimerit varianta corectă, iar jumătate dintre ei au pus botul la o creație artificială, crezând că e scrisă de o mână de om.

Când miza devine personală, români vor transparență totală. 32% dintre respondenți s-ar simți trădați dacă ar afla că analizele medicale le-au fost explicate de un sistem AI. Alți 27% resping ideea ca un psiholog sau un consilier online să folosească inteligența artificială fără să-i anunțe în prealabil.

Situații similare apar și în alte domenii: 27% nu vor ca un asistent virtual să le preia apelul la bancă pretinzând că e om, 26% s-ar supăra să primească mesaje de sprijin emoțional generate de un algoritm, iar 24% ar fi nemulțumiți dacă un CV le-ar fi evaluat pe ascuns de un recrutor AI. În schimb, doar 15% sunt indiferenți la prezența ascunsă a inteligenței artificiale, atâta timp cât își fac treaba.

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, punctează că, deși tehnologia a explodat, pretenția de onestitate a rămas aceeași.

Cum a fost realizată metodologia cercetării?

Oamenii acceptă noul, dar lipsa de transparență în domenii sensibile, precum medicina sau finanțele, le ucide încrederea.

De cealaltă parte, studiul arată că 19% dintre români n-au pus mâna pe AI niciodată, 7% au testat și s-au lăsat păgubași, iar 5% habar n-au ce e aceea inteligență artificială.

Jumătate dintre acești non-utilizatori preferă contactul uman, în timp ce un sfert se tem pur și simplu de tehnologie.

Studiul s-a bazat pe două valuri de culegere a datelor, derulate în mai și august 2026. Eșantionul a inclus 1.000 de români cu vârste între 18 și 65 de ani, fiind reprezentativ la nivel național și ponderat după gen și vârstă.

Datele au fost strânse prin platforma CAWI a celor de la MKOR, studiul având un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de plus/minus 3,1%.