Securitatea cibernetică în România: Avem tool-uri, dar nu avem reziliență

Avem instrumente, dar ne putem proteja de atacuri cibernetice?

Organizațiile din România au trecut de etapa banală de a instala un antivirus sau un firewall.

Problema, relevată de noul raport „Radiografia Securității Cibernetice în România în 2026”, este alta: avem instrumente, dar nu ne asigurăm că putem reacționa când ceva merge prost.

Bariera reală nu e software-ul, ci capacitatea de a detecta anomalii, de a avea protocoare clare și de a testa periodic cum

Raportul a fost realizat de FORT SA, companie listată pe piața AeRO, în parteneriat cu Data Diggers și Promocrat, între mai și iulie 2026. Studiul a interogat 211 organizații, analizând guvernanța, supravegherea și mecanismele de

Maturitatea te scutește automat de atacuri?

Datele arată o realitate paradoxală. Peste 80% dintre participanți folosesc combinația standard: antivirus, ziduri de foc, autentificare multifactor și backup.

Totuși, prezența acestor componente nu înseamnă gatație operațională.

Un segment de 15% dintre organizații a integrat opt sau nouă dintre cele nouă măsuri tehnice evaluate, dar, surprinzător, aceleași entități nu au făcut niciodată simulări pentru a testa eficiența planului lor de

Delia Necula, CEO-ul FORT Cyber, subliniază că securitatea nu e un proiect cu finalitate definită, ci o competență organică care cere recalibrare constantă. Ea observă o creștere a interesului clienților, dar insistă pe trecerea de la o protecție statică, bazată pe achiziții, la o abordare dinamică, centrată pe pregătirea continuă pentru momentul declanșării incidentului.

FORT Cyber oferă servicii care acoperă totul, de la auditul vulnerabilităților până la monitorizarea în timp real și consolidarea capacității de

De ce factorul uman rămâne cea mai mare vulnerabilitate în era AI?

Un aspect surprinzător derivat din datele colectate este corelația pozitivă dintre gradul de pregătire și frecvența incidentelor raportate.

Astfel, 22% dintre organizațiile situate în categoria cu cel mai înalt nivel de maturitate au înregistrat cel puțin o încălcare a securității în cursul anului 2025, comparativ cu doar 4% în rândul celor din categoria cu cel mai scăzut nivel de pregătire.

Acest decalaj nu implică faptul că entitățile avansate sunt ținte preferate, ci reflectă o capacitate superioară de a identifica și de a documenta evenimentele. Prin urmare, un număr mic de incidente raportate nu constituie neapărat dovada unei apărări robuste, ci poate semnala o lipsă a vizibilității operaționale.

Diferențele se manifestă clar și în strategia financiară: 54% dintre organizațiile mature intenționează să mărească bugetele allocate securității cibernetice în anul 2026, în timp ce doar 4% dintre cele vulnerabile au această intenție. Tendințele sugerează că distanța dintre actorii bine pregătiți și cei slabi va continua să se lărgească.

Factorul uman rămâne crucial, capacitatea de a detecta amenințările depinzând nu doar de hardware, ci și de instruirea personalului.

De ce instrumentele de securitate nu ne protejează pe deplin?

Organizațiile care desfășoară sesiuni periodice de formare înregistrează o rată de incidente de phishing de 14,6%, în contrast cu 1,9% la cele care neglijă educația angajaților.

Aceste cifre demonstrează că antrenamentul continuu îmbunătățește semnificativ procesul de identificare și raportare a încercărilor de fraudă digitală. Importanța acestei dimensiuni este recunoscută larg: 52% dintre respondenți au identificat instruirea angajaților ca pe prima prioritate de securitate pentru 2026.

Adoptarea inteligenței artificiale aduce și ea provocări specifice. Tehnologia AI este omniprezentă, fiind utilizată într-o formă sau alta de 94% dintre organizațiile participante. Cu toate acestea, doar 37% au elaborat politici documentate privind utilizarea sa, comunicate explicit către forța de muncă. Această lipsă de cadrare procedurală generează îngrijorare: aproximativ 70% dintre respondenți exprimă teama ca angajații să expună date confidențiale companiei prin introducerea lor în instrumente AI.

Studiul „Radiografia Securității Cibernetice în România în 2026” a acoperit perioada mai-iulie 2026, interogând 211 organizații. Analiza a examinat practicile de securitate, mecanismele de detectare și Este important de reținut că concluziile reflectă profilul specific al organizațiilor incluse în cercetare, fără a pretinde că sunt statistic reprezentative pentru ansamblul sectorului privat și public din România.