Supercentru de date pentru inteligență artificială, construit la Reghin

Sectorul medical, direcție fundamentală a inițiativei!

Reginul, orașul din județul Mureș, se profilează să devină un nod esențial în cartografia infrastructurii de calcul dedicată inteligenței artificiale din România.

Acest rol strategic este consolidat prin dezvoltarea unui super-centru de date, inițiat de compania locală „Expert IT”, care își consolidează prezența pe piața tehnologică după o perioadă de dezvoltare care s-a întins pe parcursul a doisprezece ani.

Proiectul nu se limitează la simpla instalare a hardware-ului, ci abordează o perspectivă largă, incluzând extensia geografică către piețe din vecinătatea noastră și din Europa, cum ar fi Polonia, Republica Moldova și Elveția.

Accentul pus pe dezvoltarea unor algoritmi capabili să accelereze procesele de diagnostic în domeniul medical sugerează o viziune orientată spre aplicabilitatea directă a tehnologiilor avansate în soluționarea problemelor complexe de sănătate publică.

Inima acestui complex tehnologic va fi reprezentată de o infrastructură hardware de ultimă generație, concepută pentru a susține sarcinile intense impuse de antrenarea modelelor de inteligență artificială. Prima etapă a acestui demers, care mobilizează sume care depășesc pragul de opt milioane de euro, prevede montarea a cincisprezece unități de procesare grafică de mare putere, specific mai exact modelelor NVIDIA B300.

Aceste componente sunt distribuite pe șapte servere distincte, configurate astfel încât să asigure o scalabilitate optimă.

Investirea în acest segment implică nu doar achiziția acceleratoarelor, ci și o serie de sisteme auxiliare vitale, printre care sursele de alimentare electrică și mecanismele de răcire necesare menținerii stabilității termice a echipamentelor.

Mihai Farcaș Dan, conducătorul structurii „Expert IT”, menționează că anumite detalii financiare rămân, deocamdată, subiecte de confidențialitate, însă subliniază importanța dimensiunii acestei achiziții.

El afirmă cu fermitate că este vorba despre cea mai voluminoasă comandă de acest tip înregistrată pe teritoriul României în cursul anului curent, fapt care conferă proiectului o amploare națională remarcabilă.

Perspectiva strategică a companiei este detaliată printr-un plan master de investiții, evaluat la zece milioane de euro, care vizează o suprafață totală de 1,7 hectare în Reghin. În acest spațiu amplu, multiple departamente se află în faze active de construcție și dezvoltare, iar tehnologia de inteligență artificială a devenit punctul central al atenției organizaționale de aproximativ trei până la patru ani.

Operaționalizarea serverelor menționate anterior este programată să se concretezeze în acest an, cu scopul declarat de a facilita dezvoltarea unor modele de scară largă. Configurația actuală a investiției constă în integrarea a cinci și șase plăci grafice, organizate în șapte unități centrale.

Conform declarațiilor recentelor ale managementului, negocierile pentru un alt proiect potențial s-au încheiat recent, deschizând calea către un posibil „upsell” care ar aduce numărul total de plăci video la cifra impresionantă de 512, o creștere semnificativă a capacității de calcul existente.

Orientarea spre sectorul medical reprezintă una dintre direcțiile fundamentale ale acestei initiative din Reghin. Este anticipat ca în viitorul apropiat să fie integrate în rețea clinici și instituții de învățământ universitar din diverse centre urbane ale țării. Mihai Farcaș Dan explică conceptul din spate? Mihai Farcaș Dan explică conceptul în spatele acestei abordări, descriind modelele care vor fi antrenate ca fiind capabile să învețe din interacțiunile dintre personalul medical și pacienți.

Aceste sisteme vor acționa ca asistenți virtuali, oferind sprijin medicului în anumite task-uri specifice, ceea ce ar putea duce la o reducere substanțială a costurilor operaționale ale clinicilor la nivel național.

Procesarea și corelarea datelor se realizează prin algoritmi avansați, care utilizează tehnici de învățare automată bazate pe seturi de date masive, în special în domeniul imagisticii medicale.

Rezultatul urmărit este un diagnostic emis într-un timp mult mai scurt.

Domeniile vizate includ oncologia și cardiologia, arii în care patologia prezintă un grad ridicat de risc în România, având în vedere că ratele de mortalitate sunt printre cele mai mari din țare. Un diagnostic accelerat, chiar dacă nu neapărat în orizontul imediat, ar putea crea condițiile în care inteligența artificială să devină un substitut parțial sau complet pentru unele intervenții ale specialiștilor tradiționali.

Contextul mai larg în care se înscrie acest proiect local este marcat de necesitatea crescândă a investiriilor în infrastructură pentru a susține cerințele de calcul ale modelelor de AI. Supercentrul din Reghin contribuie la transformarea zonei într-un punct de referință important, alături de alte inițiative majore din țară.

Cine suportă cheltuielile cu energia și forța?

De exemplu, se discută activ despre prima fabrică de inteligență artificială din România, proiectul RO AI Factory, care are potențialul de a fi complet operațional până la jumătatea anului 2027.

Acest demars, descris ca fiind primul proiect european de infrastructură pentru AI construit pe teritoriul național, implică cheltuieli de ordinul a câteva zeci de milioane de euro pentru dotări.

Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică din București (ICI), a transmis informații privind această inițiativă, subliniind rolul central pe care îl va juca ICI București.

Instituția va găzdui infrastructura de calcul de performanță ridicată și va oferi suportul tehnic și operațional necesar pentru instalarea, integrarea și funcționarea continuă a sistemelor.

Implementarea și extinderea portofoliului de servicii aferente RO AI Factory se desfășoară într-o colaborare strânsă cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, care acționează ca co-coordonator al proiectului, alături de ceilalți membri ai consorțiului. Proiectul a intrat în vigoare oficial în data de 1 septembrie 2026, moment în care au fost semneate documentele normative între toți partenerii consorțiului și Comisia Europeană.

Obiectivul temporal fixat este ca, până la mijlocul anului următor, respectiv în intervalul aprilie-mai-iunie, sistemul să atingă funcționalitatea totală. Procesul de licitare pentru construirea acestor facilități este inițiat de autoritățile europene, asigurând transparența și conformitatea cu standardele comunitare.

Victor Vevera a precizat că, până la finalul anului curent, Comisia Europeană va organiza o licitație internațională pentru infrastructura care va fi instalată la ICI.

Responsabilitatea financiară pentru cheltuielile cu energia, forța de muncă și alte aspecte operaționale va reveni statului român.

În ceea ce privește volumul investițiilor dedicate echipamentelor, directorul general al ICI a estimat suma la câteva zeci de milioane de euro, confirmând magnitudinea resurselor mobilizate pentru această componentă a ecosistemului AI național.

Scopul fundamental al acestei infrastructuri de calcul este de a crește gradul de adoptare a inteligenței artificiale în viața cotidiană, acoperind un spectru larg care pornește din zona guvernală și se extinde către sectorul de afaceri și economia în general. Un ecosistem complet a început deja să se cristalizeze, implicând universități, institute de cercetare, entități publice și actori privați. Scopul este crearea unui mediu propice în care să se dezvolte, să se testeze și să se implementeze aplicații care integrează tehnologia AI.

Victor Vevera consideră că România este suficient de pregătită pentru revoluția adusă de inteligența artificială, subliniind calitatea ridicată a pregătirii studenților, în special a celor implicați în dezvoltarea software-ului.

Capacitatea de a aplica soluții AI în nișe specifice este facilitată de disponibilitatea unor programatori competenți, ingineri de sistem experimentați și o bază solidă de cercetare, atotputernică pe plan conceptual.

Discuțiile despre impactul AI asupra pieței muncii evidențiază o poziție echilibrată. Directorul ICI susține că pericolele legate de pierderea locurilor de muncă sunt comune tuturor actorilor economici, iar Uniunea Europeană intervine cu reglementări menite să atenueze riscurile.

Orice tehnologie nouă implică un cost social, dar beneficiile aduse de AI sunt considerabile. Provocarea constă în a învăța să folosim tehnologia cu cap, pentru a ne augmenta capacitățile și a ne oferi asistență, nu pentru a fi înlocuiți.

Delegarea tuturor deciziilor vieții către o tehnologie este, pentru momentul actual, o perspectivă puțin futuristă, atâta timp cât nu avem capacitatea de a gestiona eventualele erori sau incidente.

Este esențial ca AI-ul să rămână un asistent, un partener care ne ajută, nu un substitut complet, deoarece natura umană tinde spre confort și este ușor de influențat de partenerii virtuali care oferă feedback pozitiv constant.

Consortiul RO AI Factory este o structură complexă care unește forțele mai multor instituții de prestigiu. Pe lângă ICI București, partenerii includ Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), Asociația Transilvania IT (ATIT), Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Asociația Romanian Digital Innovation Hubs (RoDIH).

Această complementaritate permite o legătură directă între infrastructura de calcul de mare performanță (HPC) și expertiza academică, facilitând formarea competențelor, dezvoltarea aplicațiilor și interacțiunea directă cu start-up-urile, IMM-urile și ecosistemele regionale de inovare.

RO AI Factory va opera ca o componentă integrantă a rețelei europene de AI Factories, dezvoltată sub coordonarea Joint Undertaking EuroHPC (EuroHPC JU). Astfel, proiectul contribuie la obiectivul strategic al Uniunii Europene de a construi un ecosistem competitiv, sigur și sustenabil pentru tehnologia inteligenței artificiale, asigurând o sinergie între eforturile naționale și cele europene în domeniul digitalizării avansate.