Companiile din regiune își cresc bugetele pentru securitate cibernetică până în 2027

Bugete în creștere, dar unde sunt liderii?!

Conform raportului PwC Global Digital Trust Insights 2027, companiile din Europa Centrală și de Est investesc tot mai mult în apărarea digitală.

Cu toate acestea, analizele scot la iveală un decalaj uriaș față de media internațională când vine vorba de control și de capacitatea de a depăși un incident.

Doar 24% dintre șefii din regiune consideră că amenințările cibernetice sunt o temă constantă în ședințele consiliului de administrație, un procentaj mult sub media globală de 47%.

Privind spre anul viitor, 74% dintre organizațiile locale vor să aloce mai mulți bani pentru securitate, în timp ce la scară mondială cifra urcă la 84%. Inteligența artificială rămâne în topul cheltuielilor, la fel ca peste tot în lume. Totuși, 11% dintre firmele din zonă se așteaptă la o scădere a bugetelor, o proporție de trei ori mai mare decât media globală de 4%.

Robert Gîrdoc, șeful PwC România, trage un semnal de alarmă: deși banii se duc spre apărarea digitală, lipsa implicării conducerii transformă eforturile în reacții de moment, nu în strategii proactive. El atrage atenția că securitatea digitală trebuie privită ca o piesă de bază a afacerii, integrată direct în planul strategic.

Avem planuri de criză sau ne bazăm pe noroc?!

Reziliența operațională este un alt punct slab.

Doar 22% dintre companiile din regiune au planuri de continuitate complet documentate care să includă și amenințările digitale, față de 39% la nivel internațional. Cele mai multe planuri sunt abia pe hârtie sau se bazează pe proceduri improvizate.

În plus, firmele locale sunt sub media globală la toate cele șapte capitole de control al riscurilor, de la sortarea datelor și până la supravegherea lor pe parcursul întregului ciclu de viață.

Factorii geopolitici cântăresc mult mai greu în deciziile financiare de la noi decât în alte colțuri ale lumii. Companiile se concentrează pe asigurări digitale, pe gestionarea crizelor și pe reacția rapidă la incidente. Modernizarea infrastructurii de apărare este motorul principal al bugetelor locale, în timp ce prioritatea mondială rămâne protejarea pur și simplu a datelor.

La fel ca restul planetei, companiile din regiune se simt cel mai puțin pregătite în fața atacurilor care țintesc sistemele bazate pe inteligență artificială. În același timp, încrederea în puterea AI-ului de a ne apăra este destul de scăzută. Doar 11% dintre managerii locali ar lăsa un agent AI să acționeze de capul lui, fără supraveghere umană — adică jumătate din media globală de 22%.

Modelul preferat rămâne cel în care tehnologia vine cu propuneri, iar un om verifică și validează fiecare pas.

Ne putem încrede orbeasc în inteligența artificială?!

Cele mai mari bătăi de cap vin din zona de fiabilitate a tehnologiei și din lipsa oamenilor pricepuți să controleze și să guverneze AI-ul.

Această problemă este semnalată de 46% dintre participanți, peste media globală.

Nu e de mirare că investițiile în instrumente AI și în formarea angajaților sunt pe primul loc atunci când vine vorba de atragerea și păstrarea experților în securitate.

Robert Gîrdoc explică faptul că inteligența artificială schimbă regulile jocului de ambele părți. Hackerii o folosesc ca să fie cu un pas înaintea echipelor de securitate, așa că și companiile au nevoie de aceeași viteză de reacție. Chiar dacă prudența față de agenții AI autonomi este de înțeles, statul cu mâinile în sân nu e o opțiune. Soluția stă în oameni bine instruiți care să supravegheze aceste sisteme, reguli clare și teste făcute pe bandă rulantă.

Studiul a adunat opiniile a 3.934 de manageri din business și tehnologie din 71 de țări și teritorii, printre care și 156 de respondenți din Europa Centrală și de Est.