În culisele manosferei musulmane: Cum își hărțuiesc influencerii femeile online

Cine sunt noii „Dawah Bros”?

O rețea de așa-ziși antrenori „Red Pill” musulmani, autodenumiți „Dawah Bros” și alți creatori de conținut au transformat discursul misogin într-o cruciadă cu iz religios. Videoclipurile, transmisiunile live și postările lor iau în vizor femeile pe Instagram, TikTok și YouTube, avertizându-le împotriva „decadenței occidentale” și cerând supunere oarbă normelor patriarhale.

Fenomenul, semnalat pentru prima dată la începutul lui 2024, ajunge acum la mii de urmăritori din întreaga lume, amplificând hărțuirea online la adresa femeilor musulmane care își exprimă opinii independente.

De ce sunt femeile primele vizate?

Acești influenceri împrumută termeni din propaganda extremistă, combinând posturile hiper-masculine cu referințe coranice scoase din context. Se prezintă drept protectori ai valorilor islamice, deși conținutul lor include adesea insulte, amenințări și apeluri ca femeile să fie „reduse la tăcere” dacă se îmbracă sau vorbesc liber.

Cercetătorii spun că această ascensiune coincide cu tendințele mai largi din „manosferă”, care prosperă datorită algoritmilor de amplificare, permițând unor astfel de conturi să crească rapid în ciuda politicilor platformelor.

Termenul „Dawah Bros” a apărut la sfârșitul anului 2023, când un grup de tineri a început să transmită live predică după predică, amestecând dawah-ul tradițional (misiunea islamică) cu ideologia modernă „Red Pill”. Ei pretind că „recuperează” Islamul de sub influențele liberale, îndemnând bărbații să domine deciziile din gospodărie, iar femeile să se supună fără să crâcnească. O figură proeminentă, cunoscută doar ca „Șeicul X”, i-a spus unei audiențe în direct: „Dacă o femeie poartă hijab de fason, îl trădează pe Allah. Adevărații credincioși îl poartă din devotament, nu din vanitate.”

Cum oprim această poliție digitală?

Femeile care vorbesc în mediul online despre ambiții profesionale, educație sau stil personal primesc frecvent atacuri coordonate. Hărțuirea include doxxing, amenințări cu violența în numele onoarei și apeluri la o „poliție a șariei” pe rețelele sociale.

Un sondaj efectuat în 2026 pe 1.200 de femei musulmane din Europa și America de Nord a arătat că 68% dintre ele au suferit abuzuri online legate de misoginia mascată în religie, în creștere față de 42% în 2022.

Psihologii sugerează că fenomenul exploatează nesiguranța legată de propria identitate în rândul tinerilor musulmani care se simt marginalizați în societățile occidentale. Adoptând o mască hiper-masculină, ei își impun controlul și câștigă capital social în comunități online nișate. Algoritmii platformelor, care recompensează conținutul ce generează multe interacțiuni, amplifică fără să vrea aceste mesaje ostile, făcând ca moderatorii să țină pasul din ce în ce mai greu.

Ce este manosferele musulmană?

Eforturile de a opri acest trend se lovesc de obstacole juridice și tehnice. Deși majoritatea platformelor interzic discursul instigator la ură, ele încadrează adesea aceste postări la „exprimare religioasă”, creând o zonă gri.

ONG-urile au lansat campanii de conștientizare, oferind ateliere de literație digitală care le învață pe femei cum să raporteze abuzurile și cum să-și protejeze viața privată.

Cum reacționează platformele social media?

Unii experți cer politici mai clare care să facă diferența între discursul religios legitim și hărțuirea bazată pe gen.

Dacă va fi lăsată fără replică, manosferele musulmane riscă să adâncească prăpastia dintre sexe în comunitățile din diasporă și să încurajeze acțiuni extremiste în lumea reală. Autoritățile din mai multe țări monitorizează situația, însă strategiile coerente lipsesc cu desăvârșire.

Cum te aperi dacă ești ținta lor?

Este o subcultură online în care bărbații musulmani adoptă ideologii extremiste și misogine, amestecând adesea concepte „Red Pill” cu un discurs religios selectiv pentru a controla comportamentul femeilor.

Majoritatea rețelelor aplică reguli generice împotriva discursului instigator la ură, dar multe postări scapă de ștergere pentru că maschează hărțuirea sub forma unor sfaturi religioase, lăsând aplicarea legii incoerentă.

Victimele ar trebui să documenteze mesajele abuzive, să folosească instrumentele de raportare ale platformelor și să ceară sprijin de la grupuri comunitare specializate în hărțuire online bazată pe gen.