România are cea mai bună infrastructură digitală din regiune, dar obține cele mai slabe rezultate în digitalizare,

Competențele digitale sunt alarmante!

România se poziționează paradoxal în arena digitală europeană: deși deține o infrastructură tehnică solidă, rezultatele finale ale transformării digitale o plasează în coada clasamentului regional, fiind depășită de Bulgaria și Serbia. Acest constat provine din analiza detaliată prezentată în raportul „SeeNext”, care evidențiază o disonanță majoră între capacitatea fizică de a oferi conectivitate și realitatea utilizării efective a tehnologiei de către cetățeni, companii și instituții publice.

Deși țara noastră se bucură de accesul la internet în 95,5% dintre gospodării, un nivel superior mediei Uniunii Europene, și de dotarea școlilor cu 10,6 calculatoare la fiecare 10 studenți, acești indicatori reprezintă singurele puncte forte care depășesc standardele comunitare.

Restul aspectelor relevă un decalaj semnificativ, România obținând un scor agregat de 53 de puncte în Human-Centered Digitisation Index (HCDI).

Acest rezultat situat puțin peste jumătatea reperului UE, normalizat la 100 de puncte, contrastează brusc cu plafonul indicelui de 120 de puncte și o plasează pe ultimul loc în comparație directă cu Serbia (64 de puncte) și Bulgaria (59 de puncte).

Analiza profundă a datelor indică faptul că provocarea principală nu este de ordin material, ci de natură umană. Infrastructura de bază este deja înlocuită, existând într-o măsură mult mai mare decât voința sau abilitatea actorilor sociali de a o transforma în servicii concrete care să îmbunătățească calitatea vieții.

Raportul subliniază că problema constă într-un dezechilibru critic între accesul la tehnologie, utilizarea sa zilnică și impactul real al acesteia asupra societății.

România pare a fi construit o bază tehnologică largă, similar unei piramide, dar nivelurile superioare, care vizează utilizarea efectivă și valorificarea economică sau socială a tehnologiei, rămân subdezvoltate.

În ceea ce privește competențele digitale, situația este alarmantă. Doar 11,1% dintre cetățenii români posedă abilități digitale care depășesc nivelul elementar, o cifră care se compară defavorabil cu aproape o treime dintre cetățenii UE. Printre cele trei țări analizate în detaliu, România are cel mai scăzut procent, deși diferențele față de vecinii regionali nu sunt masive: Bulgaria se situează la 11,8%, iar Serbia la 12,8%.

Totuși, niciuna dintre aceste trei națiuni nu atinge pragul de 40% din media europeană pentru acest indicator specific.

Dezbaterea se extinde și la educația continuă, unde România înregistrează un rezultat de 13 puncte din 25 posibile în domeniul Educației, cu un punct mai puțin decât Bulgaria și Serbia.

Aproximativ 11% dintre români au frecventat cursuri online sau au folosit materiale educaționale digitale în anul 2025, o rată inferioară celor 16% din Bulgaria și 23% din Serbia, dar și foarte departe de aproximativ o treime din populația UE.

Concluzia analistilor este clară: obstacolul major nu mai este achiziția de hardware sau accesul la rețele, ci mecanismele politice și sociale prin care indivizii sunt sprijiniți să dobândească și să exerseze competențe digitale funcționale. Interacțiunea cu administrația publică rămâne cel mai pronunțat punct slab.

Doar 24,1% dintre români au interacționat cu autoritățile prin intermediul site-urilor web sau aplicațiilor mobile, un rezultat dramatic inferior celei de 71,9% înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Această rată constituie cel mai mic procent din UE și echivalează cu aproximativ o treime din standardul european.

Sănătatea e cel mai slab capitol!

Deși sectorul public a reușit să creeze anumite platforme funcționale, descrise ca „insule digitale” de succes, lipsește un ecosistem integrat, coerent și lipsit de discontinități, care să acționeze ca un reprezentant digital complet al statului.

Situația se ameliorează parțial în segmentul serviciilor private, deși decalajele persistă. Indicatorul compus care include internet banking și comerțul electronic atinge 45,6 puncte, față de media UE de 71,6.

Numai 31% dintre români au utilizat servicii de banking online în 2025, comparativ cu 70% din cetățenii UE. Pe de altă parte, adoptarea comerțului electronic este mai ridicată, cu puțin peste 60% dintre români efectuând cumpărări online, în contrast cu 73,6% în UE.

Peste toate aceste diferențe, domeniul Serviciilor rămâne cel mai performant pentru România, obținând 15 puncte din 25, deși țara rămâne în urmă față de Bulgaria și Serbia chiar și în acest capitol.

Cel mai slab capitol al digitalizării românești este cel al sănătății, unde scorul se reduce la 11 puncte din 25 posibile. Aici se repetă modelul observat la nivel general: infrastructura este mai avansată decât gradul de utilizare. Disponibilitatea serviciilor de e-health este evaluată la 75,1 puncte, în timp ce media UE atinge 86,5. Deși a existat o creștere constantă în ani, în 2025 scorul de maturitate a stagnat. Comportamentul pacienților dezvăluie o barieră mentală și practică enormă: doar 9,1% dintre români își programează consultații medicale online, față de aproape 40% în media europeană. Utilizarea altor servicii medicale online, fără deplasare la medic sau spital, este limitată la 3,9%, în timp ce în UE această cifră este de 20,8%.

Accesarea propriilor date medicale rămâne, de asemenea, o practică rară; în 2024, doar 9,9% dintre români și-au consultat online istoricul medical, comparativ cu 27,7% la nivel european.

Autorii raportului concluzionează că infrastructura digitală din sănătate este aspectul cu cele mai puține probleme tehnice, dar interacțiunea cetățenilor nu ține pasul, sugerând posibile deficiențe în modулarea serviciilor. În acest context, se menționează reconstrucția infrastructurii digitale în spatele sistemului și pregătirea lansării unui portal unic de sănătate.

Acesta ar trebui să permită accesul, printr-un singur cont digital, la istoricul medical, rețete și servicii decontate, devenind interfața crucială prin care se poate reduce gap-ul dintre serviciile disponibile și utilizarea lor efectivă.

La capitolul digitalizarea mediului de muncă (Workplace), România obține 14 puncte din 25, depășind Bulgaria (12 puncte), dar fiind depășită semnificativ de Serbia (22 de puncte). Doar 44,9% dintre angajați au acces la internet în scop profesional, o cifră apropiată de cea din Bulgaria, dar inferioară celor 57,4% din Serbia și 64,6% din UE.

Digitalizarea companiilor prezintă, de asemenea, marje mari de progres. Numai 14,5% dintre întreprinderile românești aveau un nivel ridicat de intensitate digitală în 2025, față de media UE de 27,5%.

Mai mult, doar 12% dintre companiile cu minim zece angajați au oferit în 2024 programe de formare pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea competențelor IT&C ale personalului, un procent aproape jumătate din reperul european de 22,3%.

Raportul sugerează că procentul relativ scăzut al angajaților care folosesc internetul profesional poate reflecta structura economiei românești, nu doar un deficit de infrastructură.

Deși autoritățile au inițiat programe pentru dezvoltarea competențelor digitale în rândul IMM-urilor, ritmul de implementare a fost mai lent decât planificat. Accelerarea procesului va depinde atât de o utilizare mai largă a instrumentelor digitale, cât și de investiții sustenabile în formarea abilităților necesare.

SeeNext, compania de business intelligence cu sediu central la Sofia, specializată în analize economice, financiare și sectoriale pentru Europa de Sud-Est, oferă astfel o imagine nuanțată a realității digitale din România. Mesajul central este că tehnologia este disponibilă, dar potențialul său nu este epuizat din cauza lipsei de integrare a factorului uman în ecuația digitalizării.