România, țintă a 15.000 atacuri cibernetice: sectorul public, cel mai expus

De ce sectorul public e țintuit cel mai mult?

România se confruntă cu un val masiv de amenințări digitale. În prim-planul vulnerabilității se află sectorul public.

Bogdan Pătru, director pentru sectorul public la MasterCard România și Croația, a subliniat că pe măsură ce economia se digitalizează și se conectează tot mai mult, ea devine o țintă atractivă pentru actorii răuvoitori. Din păcate, România nu face excepție și a fost vizată de un număr semnificativ de încercări de acces neautorizat.

În baza unui studiu propriu, realizat pentru perioada iulie 2025 – iulie 2026, s-a constatat că în toată regiunea au fost înregistrate peste 100.000 de incidente, dintre care peste 15.000 au vizat direct România.

Cum afectează vulnerabilitatea apetitul investitorilor?

Aceste date au fost prezentate în cadrul unui eveniment transmis în direct pe platformele Profit. ro și la Prima News.

Directorul MasterCard avertizează că sectorul public este cel mai țintuit, ceea ce se potrivește cu realitatea că acest sector are tradițional gradul cel mai scăzut de protecție. Tocmai din acest motiv, investițiile în securitatea cibernetică ar trebui să crească semnificativ în următorii cinci ani. Securitatea cibernetică nu trebuie tratată ca o simplă cheltuială sau un moft, ci trebuie considerată o prioritate de siguranță națională.

O investiție într-un instrument de securitate cibernetică nu este un cost, fie că vorbim de o instituție publică sau de o companie din mediul privat, ci este o investiție care vine să protejeze infrastructura, bazele de date și activitatea de business.

Ce e necesar pentru stabilitate și predictibilitate?

Există o corelație directă între vulnerabilitatea cibernetică și apetitul scăzut pentru investitori. Securitatea cibernetică a devenit unul din factorii luați în calcul de investitorii străini.

Investițiile nu se mai fac doar pe baza indicatorilor financiari. Securitatea cibernetică este unul dintre indicatorii esențiali la care se uită. Nimeni nu ar investi într-o companie care, la 2-5 luni, apare pe prima pagină a ziarelor ca fiind din nou „hackuită”.

La nivel macro, aceeași logică se aplică: de ce aș investi într-o țară în care infrastructura este des atacată și nu reușește să facă față? Orice investiție vine cu baze de date sensibile, care au un impact economic negativ când sunt compromise. Fiecare incident de ransomware, fiecare perioadă în care o instituție nu poate funcționa din cauza sistemelor atacate, se traduce într-un impact economic negativ.

Cum a reușit Ghișeul.ro să devină un model de succes?

Acest apetit scăzut pentru investitorii face dificilă atragerea lor în business-ul sau în țara respectivă.

Pentru a deveni mai atractivă pentru investiții, România are nevoie în primul rând de stabilitate și predictibilitate.

Stabilitatea presupune asigurarea unui cadru strategic național, cu obiective clare, termene și indicatori de performanță (KPI), care să fie asumate și continue indiferent de schimbările politice.

Cum transformă AI-ul securitatea și productivitatea?

Dacă se face un pas înainte și doi pași înapoi, se pierde din atractivitate, pentru că nu se știe la ce să se aștepte. Talentul există, iar infrastructura începe să fie pusă la punct. Este momentul ca toate ingredientele existente, dar separate, să fie puse la un loc pentru a construi ceva sustenabil.

Un exemplu de investiție de succes în sectorul public este platforma Ghișeul. ro, o soluție de plată online a taxelor și impozitelor, creată în parteneriat public-privat. Conceptul a început acum mai bine de 15 ani cu un obiectiv simplu: nevoia de a-ți plăti taxele și impozitele pe proprietate. Este un exemplu perfect de cum tehnologia vine să întâlnească o nevoie reală a cetățenilor. Mediul trebuie să fie sigur, simplu și ușor de utilizat, fără a cere competențe digitale avansate pentru a intra pe aplicația mobilă sau în portalul online.

Cum se schimbă riscul investițional într-o economie influențată de AI și atacuri cibernetice? Inteligența Artificială este utilă, dar efectul ei depinde de modul în care este folosită.

Cum aplică AI-ul în politici publice și monitorizare urbană?

Investițiile în AI ar trebui văzute în același mod ca și cele în securitatea cibernetică: nu ca un cost, ci ca o investiție. AI-ul poate identifica vulnerabilitățile în fața unui atac cibernetic, iar instrumentele dedicate fac exact asta. De asemenea, AI-ul poate automatiza procese manuale, extrem de consumatoare de timp și predispuse la eroare umană.

Un exemplu concret: este mult mai ușor să ai un agent AI care să găsească și să analizeze datele dintr-un fișier Excel, decât să stai să te uiți pe ecran cu rigla și să aduni cifre manual. La un moment dat, pe fond de oboseală, apare factorul eroare umană, iar dacă o eroare a apărut odată, s-a stricat tot. Trebuie identificat cum putem utiliza instrumentele AI într-un mod productiv, astfel încât să ne aducă beneficii.

Poți să iei măsuri de politici publice pe baza AI-ului? Da, pentru că poți crea un model de predicție care să anticipeze problemele înainte ca ele să devină critice. În monitorizarea urbană, AI-ul poate analiza fluxurile de trafic, calitatea aerului sau consumul de energie în timp real, oferind date precise pentru decizii mai bune. Aceste aplicații nu sunt doar tehnologie de viitor, ci soluții concrete care pot fi implementate acum, pentru a face orașele mai eficiente și mai reziliente.