70% dintre români folosesc inteligența artificială, majoritatea se bazează pe ChatGPT în viața personală

Există perspective europene diferite față de datele locale?

Majoritatea românilor au integrat deja inteligența artificială în rutina lor zilnică, conform unui nou raport care evidențiază o adopție masivă, deși concentrată în mare parte pe domeniul personal. Studiul intitulat „AI Adoption Report România”, elaborat de compania MKOR și difuzat de Economedia. ro, relevă faptul că șapte din zece intervievați utilizează activ tehnologiile bazate pe AI.

Totuși, această penetrare a pieței nu este uniformă; utilizarea este dominată de platforma ChatGPT și se manifestă preponderent în afara contextului profesional, în timp ce nivelul de încredere scade semnificativ atunci când algoritmul intervine în sfere sensibile, precum medicina, asistența psihologică, serviciile financiare sau redactarea de conținut jurnalistic.

Analiza datelor demografice dezvăluie o discrepanță accentuată între generații, vârsta fiind factorul decisiv în adoptarea acestor instrumenturi digitale. Rata utilizării curente atinge cote maxime în rândul tinerilor, cu 89% din membrii Generației Z (vârstnici de 18-28 de ani) care declară că folosesc AI frecvent.

Urmează Millennials, grupați între 29 și 44 de ani, cu un procent de 72%.

Situația se inversează odată cu vârsta: pentru Generația X (45-60 de ani), rata scade la 66%, iar la extremitatea superioară a intervalului vârstnic, printre Baby Boomers (61-65 de ani), doar 39% raportează o utilizare activă.

Aceste cifre subliniază faptul că tehnologia rămâne un element central pentru publicul tânăr, dar devine o opțiune marginală pentru celelalte segmente.

Datele locale coexistă cu statistici europene care prezintă o altă perspectivă.

Conform informațiilor Eurostat din decembrie 2025, la nivel comunitar, 32,7% dintre cetățenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au folosit AI generativ în anul 2025.

În cazul României, procentul raportat oficial era de 17,8%, plasând țara sub media Italiei (19,9%) și a Bulgariei (22,5%). Liderii clasamentului european erau Danemarca, cu 48,4%, Estonia, la 46,6%, și Malta, la 46,5%. Deși există o diferență numerică considerabilă între rezultatele studiului MKOR și cele ale Eurostat, specialiștii explică această divergență prin metodele distincte de colectare a datelor.

Cercetarea locală s-a bazat pe Din punct de vedere al utilizării practice, pe parcursul ultimelor 30 de zile, 83% dintre interacțiunile cu AI au avut loc în sfera personală.

Doar 58% dintre respondenți au menționat activități profesionale, iar mediul educațional a fost invocat de 16%.

De ce există rezistență față de tehnologie?

Această distribuție sugerează că companiile trebuie să facă o distincție clară între familiaritatea generală cu tehnologia și integrarea acesteia în fluxurile de muncă. Peisajul instrumentelor este dominat de câțiva jucători principali: dintr-o listă de zece produse, utilizatorii cunosc în medie 3,5.

ChatGPT se bucură de o notorietate aproape universală, fiind recunoscut de 98% dintre participanți, urmat de Gemini (79%). În contrast, Claude și Microsoft Copilot sunt cunoscute de doar 37% dintre intervievați.

Această disparitate se reflectă și în frecvența utilizării recente. În medie, utilizatorii au apelat la doar două dintre cele 11 instrumente listate în ultima lună. ChatGPT menține o poziție de lider cu 86% utilizare recentă, urmat de Gemini cu 48%. Celelalte platforme, precum Meta AI, Claude și Copilot, se situează sub pragul de 20%.

Aceste date portretizează o piață fragmentată, în care un singur produs absoarbe majoritatea traficului, în timp ce adopția alternativelor și aplicarea AI în educație rămân niselor.

Pentru a înțelege rezistența față de tehnologie, cercetătorii au izolat Printre aceștia, 49% preferă să execute sarcinile manual sau să comunice direct cu colegii umani, iar 42% indică lipsa unui motiv concret pentru a testa tehnologia. Un sfert dintre ei (25%) consideră că AI prezintă un risc pentru viitorul societății, în timp ce aproximativ 10% justifică neutilizarea prin lipsa timpului necesar explorării instrumentelor disponibile.

Un aspect crucial al studiului vizează impactul lipsei de transparență asupra încrederii utilizatorilor. Disconfortul crește exponențial atunci când AI este folosită în spatele cortinei, fără ca persoana să fie informată, mai ales în domenii cu miză emoțională sau financiară.

Cel mai mare nivel de îngrijorare este legat de comunicarea rezultatelor medicale: 32% dintre respondenți ar simți că au fost trădați dacă ar descoperi că explicațiile au fost generate de un algoritm, nu de un medic.

O proporție similară, de 27%, ar reacționa negativ dacă ar afla că au discutat cu un chatbot AI în loc de un psiholog sau consilier online.

Tot 27% ar fi deranjați dacă ar crede că vorbesc cu un consultant bancar uman, când de fapt interlocutorul este un sistem AI. În plus, 26% ar resimți un disconfort semnificativ dacă suportul emoțional primit ar fi fost, de fapt, generat de inteligența artificială.

În contextul profesional, 24% dintre participanți ar fi nemulțumiți dacă CV-urile lor ar fi evaluate de un recrutor cu ajutorul AI.

În domeniul jurnalistic, 21% resping ideea ca un articol semnat de un om să fie redactat de o mașină. În final, 16% dintre respondenți ar experimenta un disconfort dacă feedback-ul primit de la manager ar fi fost asistat de tehnologie. Aceste cifre subliniază necesitatea unei abordări etice și transparente, în special acolo unde interacțiunea umană este percepută ca esențială.