Meseriile pe care inteligența artificială nu le poate înlocui și criza acută de personal din România

A doua direcție se concentrează pe securitatea cibernetică?

Profesiunile rezistente la automatizare și deficitul acut de forță de muncă din România

Deși tehnologiile emergente transformă piața muncii, nu înlocuiesc total activitatea umană, ci o reshapă.

Conform estimărilor Forumului Economic Mondial, până în anul 2030 se vor genera global 170 de milioane de noi poziții, în timp ce 92 de milioane de locuri de muncă vor dispare.

În plus, 39% dintre abilitățile solicitate angajaților vor suferi o metamorfoză.

Pentru tinerii care aleg acum drumul educațional, întrebarea relevantă nu este doar ce va dispărea, ci unde vor fi necesari oamenii în România în următorii ani și care este remunerarea în acele domenii.

Am agregat datele din raportul Forumului Economic Mondial privind viitorul locurilor de muncă (ediția din ianuarie 2025), analiza Organizației Internaționale a Muncii referitoare la expunerea la inteligența artificială, lista oficială a profesunilor cu deficit de personal din România și cifrele de piață ale salariilor.

Rezultă cinci direcții de carieră promițătoare.

Prima direcție vizează specialiștii în inteligență artificială și analiza datelor.

Această categorie prezintă cea mai mare creștere estimată dintre profesunile cheie identificate de angajatorii români: sondajul Forumului Economic Mondial relevă o așteptare de creștere netă de 47% a posturilor de specialiști în AI și învățare automată până în 2030.

La scară globală, experții în Big Data, inginerii FinTech și specialiștii în AI conduc clasamentul profesiunilor cu ritm de creștere cel mai rapid. Totuși, această expansiune pornește de la o bază de posturi relativ mică, iar companiile IT au redus recent angajarea de începători. Aici contează portofoliul de proiecte, nu doar diploma.

Din punct de vedere al remunerației, salariul mediu net din programare și consultanță IT, pentru întregul sector și nu doar subdomeniul AI, s-a situat la 13.010 lei în august 2026, conform datelor INS.

Această sumă este peste dubla mediei economice, care se cifrează la 5.688 lei.

Media este trasă în sus de experții cu vechime, în timp ce la primul loc de muncă sumele sunt semnificativ mai mici. Traseul educațional include o facultate de informatică, automatizări sau matematică (durată 3-4 ani), urmată de specializare prin proiecte practice și cursuri de perfecționare.

A doua direcție se concentrează pe securitatea cibernetică. Cu cât instituțiile publice și companiile depind mai mult de AI și servicii digitale, cu atât crește cererea pentru specialiști capabili să apere aceste sisteme. Experții în securitate și analiștii de protecție a rețelelor figurează printre profesunile cu cea mai rapidă creștere în raportul Forumului Economic Mondial, iar competențele în rețele și securitate cibernetică ocupă locul al doilea în ritmul de creștere până în 2030, imediat după AI și datele masive.

În ceea ce privește câștigurile, conform platformei Paylab, majoritatea specialiștilor în securitate IT încasează între aproximativ 7.200 și 19.300 de lei lunar. Drumul profesional presupune o facultate tehnică, completată ulterior prin obținerea de certificări specializate în domeniu.

Trei: electricieni și instalatori pentru energia verde.

Panourile fotovoltaice, pompele de căldură și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice necesită personal calificat pentru montaj și întreținere, o sarcină pe care niciun program nu o poate prelua.

Lista ocupațiilor cu deficit din 2026, aprobată prin Ordinul 1073/2026, include electricianul în construcții și instalatorul de sisteme fotovoltaice solare printre profesunile pentru care piața românească nu reușește să găsească destui oameni.

Electricieni câștigă între salariul minim și aproximativ 7.600 de lei lunar, iar mecanicii frigotehnici, care lucrează și cu pompe de căldură, pot ajunge la circa 8.700 de lei.

Cei care lucrează pe cont propriu sau în afara granițelor țării pot obține remunerații superioare.

Cinci profesuni tehnice în industrie, inclusiv sudori și operatori CNC!

Drumul profesional trece prin școala profesională sau învățământul dual (durată 3 ani, cu bursa tehnologică de stat de 300 de lei lunar, sumă pe care compania parteneră în sistemul dual o poate suplimentare cu alte beneficii), sau prin un curs autorizat de electrician, completat cu autorizarea ANRE pentru anumite tipuri de lucrări.

Patru: asistenți medicali și personal de îngrijire. Cu îmbătrânirea populației, grija față de pacienți rămâne o activitate strict umană.

În proiecțiile Forumului Economic Mondial, asistenții medicali, lucrătorii sociali și îngrijitorii personali sunt printre profesunile care vor genera cel mai mare număr de locuri noi în termeni absoluți.

În contextul românesc, un studiu realizat de Frames la comanda Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”, instituție care formează asistenți medicali, estimează un necesar de cel puțin 50.000 de asistenți în plus față de capacitatea curentă, iar poziția de îngrijitor de bătrâni la domiciliu figurează pe lista ocupațiilor cu deficit.

O parte din acest gol de personalitate provine din emigrația către străinătate, unde asistenții obțin câștiguri de mai multe ori mai mari decât acasă.

Asistenții medicali încasează între salariul minim și circa 7.000 de lei lunar; în unitățile publice, remunerația este determinată de grila de salarii, sporurile și vechimea în funcție.

Drumul educațional include școala postliceală sanitară, cu durată de 3 ani și locuri la buget, sau facultatea de asistență medicală, cu durată de 4 ani.

Cinci: profesuni tehnice în industrie, inclusiv sudori și operatori CNC. Deși fabricile se automatizează, echipamentele necesită personal care să le programeze, să le regleze și să lucreze în zone unde precizia este critică. Sudorul și operatorul la mașini-unelte cu comandă numerică (CNC) sunt incluse în lista ocupațiilor cu deficit din 2026, o listă utilizată și pentru facilitarea angajării de muncitori din afara Uniunii Europene.

Sudorii pot câștiga până la circa 7.800 de lei lunar, iar operatorii CNC până la circa 7.300 de lei.

Pe lângă aceste cinci sectoare, la nivel global, Forumul Economic Mondial identifică de asemenea lucrătorii agricoli, șoferii, personalul din livrări și muncitorii din construcții, domenii în care companiile românești se plâng de ani de zile de imposibilitatea de a găsi personal suficient.

Pe polul opus, cele mai vulnerabile sunt profesunile de birou cu sarcini repetitive: funcționari administrativi, operatori de introducere a datelor, casieri, personalul de contabilitate primară și salarizare. Companiile românești chestionate de Forumul Economic Mondial prevăd o scădere netă de 9% a posturilor de contabili și auditori până în 2030.

Totuși, Organizația Internațională a Muncii arată că, pentru marea majoritate a joburilor, inteligența artificială transformă mai degrabă modurile de lucru decât înlocuiește complet ființele umane: un sfert din locurile de muncă globale sunt expuse într-o anumită măsură la AI generativ, dar doar 3,3% se află în categoria cu expunere maximă.

Mai probabil decât dispariția totală a unor profesuni este reducerea angajărilor de juniori, deoarece tehnologia preia o parte din sarcinile simple. Am detaliat anterior profesunile cele mai amenințate de inteligența artificială.

Ce implică acest scenariu pentru un tânăr?

Conform aceluiași raport, 76% din companiile românești declară că lipsa competențelor pe piața muncii le va împiedica transformarea, o piedică mai frecventă decât la nivel mondial, unde acest procentaj este de 63%.

Angajatorii caută personal pregătit și nu-l găsesc. Câștigă teren cei care lucrează cu AI (date, programare, securitate) și cei care execută sarcini pe care un algoritm nu poate realiza (montaj, reparații, îngrijire). În ambele situații, după obținerea diplomei urmează ani de învățare practică în meserie.

Pentru o comparație actuală a salariilor, puteți consulta și lista profesiunilor cu cele mai mari câștiguri în România în 2026. Intervalele prezentate de Paylab acoperă 80% dintre cei care au raportat salariul pe platformă (10% încasează mai puțin, 10% mai mult). Platforma nu specifică clar dacă sumele sunt brute sau nete, deci le prezentăm ca estimative.

Cifrele INS sunt exclusiv nete.

Surse: Forumul Economic Mondial (Future of Jobs Report 2025, inclusiv profilul României), Organizația Internațională a Muncii (indicele de expunere la AI generativ, mai 2025), INS, Ordinul 1073/2026 privind lista ocupațiilor deficitare, Paylab, Frames (studiu comandat de Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”).