Jumătate dintre români nu pot recunoaște un text scris de inteligența artificială, arată un studiu

Cât de des ne bazăm pe inteligența artificială?

Românii folosesc intens inteligența artificială, dar au încă mari bătăi de cap când vine vorba să o deosebească de creația umană.

O arată datele publicate marți de agenția de cercetare MKOR pentru StartupCafe. ro, potrivit cărora 70% dintre cetățeni folosesc activ instrumente AI, însă 52% dintre participanții la un test practic au confundat un text generat de mașină cu unul scris de un om.

Fenomenul este detaliat în raportul „MKOR AI Adoption Report România 2026”. Documentul subliniază că tehnologia a pătruns rapid în viețile noastre, mult mai repede decât a apucat publicul să-și dezvolte reflexul de a o depista.

Privind spre modul în care este utilizată în prezent, 7 din 10 români au integrat deja tehnologia în rutina lor. În tabăra opusă, 19% spun că n-au încercat-o niciodată, 7% au testat-o dar au renunțat, iar o mică minoritate de 5% habar n-are ce este aceea o inteligență artificială.

De cele mai multe ori, o folosim pentru a ne ușura viața: 83% apelează la ea în timpul liber, în timp ce 58% o folosesc la birou sau în activitatea profesională.

Oare vârsta face diferența în adoptarea tehnologiei?

La capitolul preferințe, ChatGPT rămâne campionul absolut: este cunoscut de 98% dintre români. Este urmat de la distanță de Gemini, cu o rată de cunoaștere de 79%, și de Claude, pe care îl știu 37% dintre respondenți.

Cei care ocolesc tehnologia n-o fac neapărat de frica pierderii contactului uman. Jumătate dintre non-utilizatori spun pur și simplu că preferă să-și rezolve singuri problemele sau să vorbească cu oameni reali.

Alții n-au simțit nevoia unei astfel de unelte, în timp ce un sfert se tem de ea și o văd ca pe o amenințare la adresa societății.

Familiarizarea cu inteligența artificială ține în primul rând de buletin. Printre Baby Boomers, doar 39% folosesc AI, însă procentul urcă la 66% în rândul Generației X și la 72% printre Millennials. Campionii absolut rămân tinerii din Generația Z, unde 89% sunt utilizatori activi.

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimele 30 de zile, clasamentul aplicațiilor e clar: 86% dintre utilizatori au intrat pe ChatGPT. Google Gemini ocupă locul al doilea, cu 48%, în timp ce soluțiile pentru companii precum Claude (17%) sau Copilot (16%) încheie topul.

Atenție la capcana testului de recunoaștere a textului!

Partea cea mai interesantă a studiului a constat într-un test practic. Oamenii au primit două texte scurte și au fost puși să ghicească care a fost scris de un om. Rezultatul arată o confuzie generalizată: 52% au dat un verdict greșit și au crezut că textul făcut de AI aparține unei persoane, în timp ce doar 48% au nimerit varianta corectă.

Altfel spus, faptul că folosim des tehnologia nu înseamnă că ne-am și dezvoltat un simț critic pe măsură.

Specialiștii de la MKOR avertizează că riscurile cresc atunci când inteligența artificială este folosită pe ascuns. Lipsa de transparență poate păcăli publicul tocmai în domeniile unde autenticitatea contează cel mai mult.

Toleranța față de inteligența artificială scade dramatic atunci când miza devine personală. Domeniul medical este cel mai sensibil: 32% dintre români s-ar simți trădați dacă ar afla că analizele le-au fost interpretate de un algoritm. Alți 27% resping ideea de a discuta cu un psiholog sau un consilier digital. Reticența se păstrează și în bănci – 27% nu vor să fie preluați de un asistent virtual crezând că vorbesc cu un angajat – sau atunci când primesc un mesaj de sprijin emoțional generat de un program (26%).

Unde tolerăm AI și unde ne deranjează?

În carieră, 24% s-ar supăra să afle că CV-ul le-a fost evaluat de un AI fără să fie anunțați în prealabil. De cealaltă parte, 15% sunt extrem de pragmatiști și acceptă un AI ascuns atâta timp cât rezultatul final e ireproșabil.

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, rezumă simplu această dinamică a încrederii: „Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere. Companiile au la îndemână o soluție simplă pentru a-și păstra clienții: spun direct când folosesc un asistent virtual”.

Datele culese în 2026 arată o piață în care instrumentele au devenit omniprezente, dar vigilența publicului a rămas în urmă.

În sănătate, finanțe sau suport emoțional, costul lipsei de transparență este uriaș.

Studiul MKOR a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, reprezentativ la nivel național, și a inclus populația României cu vârste între 18 și 65 de ani.