Angajații români cu competențe în inteligență artificială amenința să plece dacă starea lor de bine nu este respectată

România reflectă tendințe globale cu particularități locale!

Investigația condusă de platforma Wellhub relevă un fenomen contrar intuițiilor comune: profesioniștii care au atins un grad înalt de măiestrie în exploatarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (IA) sunt, paradoxal, aceia care percep o tensiune crescândă în mediul lor de lucru. Această situație se transformă într-una dintre cele mai semnificative provocări cu care se confruntă departamentele de resurse umane, care caută metode eficiente de a reține forța de muncă de top.

Cea de-a cincea ediție a cercetării anuale dedicate stării de bine în mediul corporativ, la care au luat parte mai mult de 5.000 de colaboratori din zece țări diferite, a scos în relief faptul că „Performerii în IA” – definiți ca acei angajați care au integrat complet tehnologia în rutina lor operațională – constată o restructurare neanticipată a rolurilor lor profesionale.

Deși implementarea automatizării le conferă o certitudine sporită privind stabilitatea angajării, un procent de 40% dintre ei afirmă că sarcina totală a crescut considerabil. Mai mult, aproape jumătate din acest segment, respectiv 47%, declară că interacțiunile substantiale cu partenerii de echipă s-au diminuat substanțial.

Aceste date subliniază apariția unui nou paradigme la locul de muncă: capacitatea avansată de a lucra cu IA poate genera o reziliență și o încredere sporite, însă atrage și o serie de presiuni suplimentare pe care organizațiile trebuie să le gestioneze pe măsură ce tehnologia devine omniprezentă în operațiunile zilnice. Cesar Carvalho, directorul general și unul dintre fondatorii Wellhub, subliniază că, deși IA deține un potențial imens de a optimiza productivitatea individuală și corporate, tehnologia aplicată izolat nu garantează o performanță durabilă.

El susține că profesionișii care pilotează integrarea IA preiau un volum mai mare de responsabilități și fac parte din categoria de talente pe care angajatorii le consideră prioritare pentru reținere.

Prin urmare, pe măsură ce bugetele pentru tehnologie cresc, investițiile deliberate în sănătatea mentală și fizică a celor care utilizează aceste instrumente trebuie să urmeze același ritm.

Viitorul pieței muncii depinde de echilibrarea acestor două elemente.

Situația din România reflectă tendințele observate la scară globală, cu câteva particularități locale remarcabile. Conform datelor colectate, 86% dintre angajații români implicați în studiu manifestă dispoziția de a părăși o companie care nu acordă atenție stării lor de bine.

Această predispoziție la schimbarea locului de muncă este vizibilă și la nivelul celor care abia încep să exploreze posibilitățile oferite de IA: 78% dintre aceștia ar renunța la post, depășind media globală a aceleiași categorii, care se situează la 73%.

Totuși, profesioniștii români cu expertiză avansată în IA raportează o îmbunătățire mai modestă a sentimentului de securitate în carieră comparativ cu echivalenții lor internaționali, diferența fiind de 48% față de 53%.

Accesul la mecanisme de suport psihologic nu a ținut pasul cu cerințele generate de această transformare digitală; doar 37% dintre colaboratorii din România se află în prezent sub supraveghere terapeutică sau primesc consiliere, în timp ce media globală este de 48%. Acest decalaj lasă mulți profesioniști nesuplimentați în fața stresului suplimentar adus de adoptarea rapidă a IA. Dan Moraru, șeful echipei Wellhub în România, punctează că aspectul central al datelor locale este disparitatea dintre presiunea exercitată și sprijinul oferit. El menționează că angajații din România sunt mai dispuși decât media globală să abandoneze un angajator care neglijează bunăstarea lor.

Cu toate acestea, când este vorba despre sănătatea mintală, România se află cu unsprezece puncte procentuale sub media internațională.

Moraru concluzionează că acest gap nu poate fi comblat prin inițiative izolate, ci necesită o structură organizatorică care să susțină oamenii în mod constant, zi de zi.

Analiza detaliată a comportamentelor de utilizare a tehnologiei dezvăluie o fragmentare clară a forței de muncă. Integrarea IA în companii nu mai este definită exclusiv de statutul tehnic al utilizatorilor, ci de gradul de asimilare a instrumentelor. Studiul identifică trei categorii distincte, bazate pe gradul de fluiditate în operarea cu IA, care variază de la experimentarea incipientă, trecând prin integrarea în fluxul de lucru, până la facilitarea adăugată pentru alți colegi.

Prima categorie, „Performerii în IA”, reprezintă 41% din eșantion; pentru aceștia, tehnologia este pilonul fundamental al activității. Ei ghidează colegii și declară cea mai mare stabilitate a locului de muncă, dar înregistrează simultan cele mai mari niveluri de epuizare zilnică.

A doua grupă, „Utilizatorii de IA” (32%), recurg frecvent la aceste instrumente, însă se află încă în procesul de consolidare a încrederii totale în capacitatea sistemică a algoritmului.

Doar 26% sunt începători în IA?

Ultima secțiune, „Începătorii în IA” (26%), include pe acei profesioniști care nu au utilizat încă astfel de instrumente sau au doar testat superficial, adesea trăind o anxietate reală legată de noutate.

Un aspect crucial care iese în evidență este modul în care expertiza tehnică amplifică sarcina muncii.

Teoretic, automatizarea ar fi trebuit să alinieze volumul de activități, dar pentru cei mai avansați a survenit efectul invers: cu cât gradul de pricepere este mai ridicat, cu atât mai multe responsabilități neprevăzute cad pe umerii acestora.

Concret, 40% dintre Performeri indică o creștere a volumului de muncă, în contrast cu doar 15% dintre Începători.

Rolul de mentorat este, de asemenea, o povară neoficială: 79% dintre Performeri oferă asistență colegilor în domeniul AI, asumând o funcție de suport care se adaugă obligațiilor lor contractuale.

Izolarea socială este un alt factor derivat: 47% dintre Performeri afirmă că IA a diminuat contactul semnificativ cu echipa, un procent de peste două ori superior celui al Începătorilor, unde se înregistrează 22%.

Calitatea suportului oferit de organizație influențează direct capacitatea angajaților de a gestiona tranziția impusă de IA. Deși Performerii suferă o presiune mai intensă, aceștia declară, totuși, o stare de bine superioară și un nivel de asistență mai robust. Dovezile indică o corelație strânsă între fluiditatea tehnică și calitatea sprijinului primit în timpul adaptării. Acest sprijin se bazează pe existența unor așteptări clare referitoare la utilizarea corectă a inteligenței artificiale.

O politică robustă nu se reduce la un document digital accesibil, ci implică ghiduri operaționale și limite etice definite, susținute de o comunicare activă și sesiuni de formare continue.

În ciuda importanței acestui cadru, 34% dintre respondenți declară că angajatorul lor nu dispune de nicio politică formală privind IA. La nivelul Începătorilor, acest procent urcă la 44%, în timp ce pentru Performeri scade la 26%.

Pregătirea adecvată este, de asemenea, un indicator puternic al rezilienței: 87% dintre cei care se consideră pregătiți pentru munca cu IA declară capacitatea de a se adapta schimbărilor și de a se recupera după eșecuri, față de doar 45% dintre cei care se simt nepregătiți. Prezența unui îndrumar organizațional clar produce un efect similar: acolo unde politica este explicită și comunicată, 77% dintre angajați se declară rezilienți și adaptabili. În lipsa unei certitudini privind existența unei politici, acest indice scade la 39%.

Bunăstarea personală devine un criteriu decisiv în decizia de angajare și reținere. 83% la nivel mondial și 86% în România consideră starea de bine un factor prioritar, iar această valoare crește pe măsură ce fluiditatea în IA avansează: de la 73% printre Începători, la 84% printre Utilizatori și 87% printre Performeri. Pentru angajatori, acest lucru generează un risc nou de a pierde capital uman valoros. Profesionișii cu abilități tehnice superioare sunt cei mai predispuși să plece dacă nevoile lor de wellbeing nu sunt îndeplinite.

Liderii din domeniul resurselor umane au conștientizat deja această amenințare: 62% dintre ei exprimă îngrijorarea că ar putea pierde angajați cu competențe de top în IA, foarte căutați pe piața muncii.

Implementarea unui sprijin holistic aduce beneficii măsurabile. Angajații din companiile partenere cu Wellhub raportează rezultate superioare pe toate dimensiunile stării de bine, comparativ cu cei care beneficiază de alte programe generice. 55% dintre utilizatorii pachetelor Wellhub declară un somn sănătos, aproape dublu față de cei 28% din alte programe, reprezentând cel mai mare decalaj înregistrat. 67% își apreciază starea generală de bine ca fiind bună sau excelentă, în contrast cu 51% din alte scheme.

De asemenea, 76% se simt capabili să se adapteze la ritmul accelerat al schimbărilor de la locul de muncă, față de 57% din alte programe. Raportul complet intitulat „Starea de bine la locul de muncă” este disponibil pentru descărcare la adresa specificată de organizatori.

Metodologia studiului „Starea de bine la locul de muncă 2027” a fost concepută pentru a evalua condiția actuală a sănătății angajaților într-un ecosistem de lucru dominat de IA și pentru a analiza modul în care adoptarea tehnologiei reconfigurează nevoile și performanța lor. Sondajul a fost administrat online, în perioada 12-19 iunie 2026, prin intermediul agenției QuestionPro, către peste 5.000 de angajați cu normă întreagă. Eșantionul a inclus exclusiv persoane cu vârsta de minimum 18 ani, care au deținut un post cu normă întreagă în ultimele trei luni. Rezultatele au un nivel de acuratețe de 95%, cu o marjă de eroare de 5%.

Evaluarea fluidității în IA a fost calculată printr-un scor de la 0 la 9, bazat pe trei componente: utilizarea curentă a instrumentelor precum ChatGPT, Copilot, Claude sau Gemini (scor 0-3, de la „niciodată” la „zilnic și mentorat”), confortul și încrederea în tehnologie, precum și capacitatea de a ghida alții.