Cum schimbă inteligența artificială lumea trezoreriei?
La întâlnirea anuală a Asociației Trezorierilor din România, găzduită ieri de Banca Națională a României, s-a pus pe masă o realitate greu de ignorat: impactul profund al inteligenței artificiale asupra banilor care circulă prin companii. Ștefăniță Frangulea, șeful acestei asociații, a dat tonul discuției încă din deschidere, explicând că meseria s-a schimbat din temelii.
Culture picks
Președintele Nicușor Dan la Bruxelles: România ar putea avea un nou guvern în marți
România, hub de date: investiții de milioane în centre cu energie și conectivitate
IMM România cere Parlamentului amânarea amenzii pentru lipsa codului QR
Vânzările masive de acțiuni tech se intensifică – temeri privind costurile și concurența chinezăNu mai vorbim de simple ordine de plată trimise la bancă, ci de cum ții o companie pe linia de plutire în plină criză sau cum îi maximizezi profitul când piața bate la unison.
Vestea bună? Sistemele digitale nu vor lua locul oamenilor. Vestea care dă de gândit?
Sarcinile de zi cu zi se vor schimba radical.
Unde dispare munca de rutină?
Tehnologia n-a ocolit niciodată finanțele, dar ritmghiul de acum e pur și simplu amețitor.
O bătaie mare de cap pentru șefii din companii este cum vor mai recruta și crește viitorii oameni de bază, atâta timp cât treburile mărunte făcute odată de debutanți sunt acum înghițite de softuri deștepte.
Când algoritmii preiau reconcilierea conturilor sau scrierea documentelor standard, echipele capătă în sfârșit timp liber pentru ce contează: să De la simplu executor la strateg-șef?
Saltul firesc în această ecuație este că departamentul de trezorerie nu mai e doar cel care apasă pe butonul de plată, ci devine creierul informțional al companiei. Trezorierul urcă în ierarhie și devine mâna dreaptă a conducerii, capabil să traducă în strategii hățișul de date scuipat de algoritmi.
Chiar dacă tehnologia îți dă E nevoie de amândoi: și de recele calcul al mașinăriei, și de mintea limpede a omului care știe când să riște.
